BusinessMagazin

Blog

  • Anunţul ANM: Ninsori la munte, ploi şi vânt în toată ţara, până luni

    De joi de la ora 12.00 până luni la ora 10.00 este în vigoare o informare meteorologică.

    Conform acesteia, vor fi intensificări ale vântului, joi în Banat, Crişana, Moldova şi sudul Transilvaniei şi noaptea îndeosebi în Oltenia şi Muntenia, iar vineri şi sâmbătă în cea mai mare parte a ţării, cu viteze în general de 45…55 km/h. La munte, mai ales la altitudini mari, vor fi rafale de peste 70…80 km/h.

    De vineri, ploile se vor extinde dinspre sud-vest şi vor cuprinde treptat toate regiunile.

    La munte, cu precădere la altitudini mai mari de 1700 m, la început în Carpaţii Meridionali apoi şi în restul zonelor montane va ninge şi se va depune strat de zăpadă, local consistent şi va fi viscol.

    Până la sfârşitul intervalului se vor acumula cantităţi de apă de 20…25 l/mp şi local de peste 40…60 l/mp, cu precădere în sud-vestul şi sudul ţării, precum şi în zonele montane. Ploile vor avea şi caracter de aversă, iar în sud izolat vor fi descărcări electrice.

    Tot de joi de la ora 12.00 până vineri la ora 5.00 în sudul Banatului şi la altitudini mari în vestul Carpaţilor Meridionali va fi în vigoare o avertizare Cod galben.

    Vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h, iar la altitudini mari în vestul Carpaţilor Meridionali rafalele vor atinge 90…100 km/h.

    O altă avertizare Cod galben va fi valabil vineri între orele 5.00 şi 22.00 în sudul Banatului, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi Transilvaniei şi sud-vestul Dobrogei.

    În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h, iar la altitudini mari în vestul Carpaţilor Meridionali rafalele vor atinge 90…100 km/h.

    Tot vineri, între orele 5.00 şi 22.00, este în vigoare un alt Cod glaben. Potrivit avertizării, în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj şi Gorj vor fi precipitaţii însemnate cantitativ şi se vor acumula local 20…30 l/mp. Va ploua, iar în vestul Carpaţilor Meridionali, la altitudini de peste 1700 m, va ninge viscolit şi se va depune strat de zăpadă de 10…15 cm.

  • Comerţ. Un colos, indicator al economiei

    Magazinul de la colţ, hipermarketul, magazinul cu mobila sau produse electro-IT, reprezentanţa auto, benzinăria sau farmacia – toate reprezintă o formă de comerţ, o piaţă de peste 1.000 de miliarde de lei, dacă luăm în calcul atât comerţul cu ridicata, cât şi cel cu amănuntul. Acest colos ne prezintă practic o imagine a economiei, având în vedere contribuţia importantă la PIB.

    Primele 20 de companii din comerţ au avut în 2024 o cifră de afaceri cumulată de 229 de miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de anul precedent, acesta fiind un an în care magazinele alimentare şi nonalimentare, benzinăriile şi dealerii auto au mers pe un val ascendent marcat de creştere a consumului, dar şi de o inflaţie mai mai mare. Dacă ne uităm la datele de la Institutul Naţional de Statistică vedem că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în anul 2024 comparativ cu anul 2023 a înregistrat o creştere, pe ansamblu (serie brută), cu 8,6%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Ă14,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (Ă3,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Ă3,6%). Decembrie, care este o lună fanion pentru comerţ, a marcat şi ea o creştere a comerţului cu amănuntul de peste 2%.

    Iar asta s-a văzut şi în evoluţia principalilor jucători. Dacă ne uităm la top 20 vedem că doar doi jucători au avut o scădere a cifrei de afaceri, aceştia provenind din comerţul cu carburanţi. Împreună, aceşti 20 de coloşi au peste 100.000 de angajaţi, cei mai mulţi fiind în reţelele de comerţ modern, acolo unde se simte cel mai bine puterea de cumpărare a românilor. Toţi marii retaileri internaţionali au afaceri de peste 4 miliarde de lei fiecare şi au reuşit să crească fie mizând pe promoţii, fie prin extinderi mai ales cu formate de magazine care iau cotă de piaţă micilor comercianţi tradiţionali. Comerţul tradiţional continuă să aibă undeva la 30% din vânzări, o pondere mare comparativ cu Europa şi chiar cu regiunea CEE. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că circa jumătate din populaţia ţării trăieşte în rural, acolo unde comerţul modern a pătruns prea puţin. Mai departe, dacă ne uităm la vânzările de produse electro-IT (elecronice, electrocasnice, bunuri IT şi telecom), unde activează jucătorii prezenţi în top 20 din comerţ, Altex, Dante International şi Samsung Electronics România, a crescut cu circa 10% anul trecut versus 2023. Piaţa electro-IT a înregistrat creşteri pe linie, însă deşi toate segmentele au fost pe plus, există diferenţe majore de la unul la altul, arată datele furnizate anterior de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ.

    Astfel, în timp ce vânzările de produse pentru confortul casnic (nume generic sub care sunt grupate bunuri de tipul aer condiţionat şi aeroterme) au explodat (plus 55%), segmentul foto a avut un plus timid de doar 2,2%.

    În 2024, cel mai recent an pentru care există date publice, erau peste 223.000 de firme care şi-au declarat domeniul de activitate comerţ de orice fel, cu ridicata şi cu amănuntul, cu bunuri alimentare sau nealimentare. E vorba de companiile care au unul dintre CAEN-urile 45, 46 sau 47. Acestea au raportat o cifră de afaceri de peste 1.024 mld. lei cu mai bine de 820.000 de salariaţi. Spre comparaţie, tot mediul de business autohton raportează o cifră de afaceri cumulată de peste 2.700 de miliarde de lei, conform celor mai recente date de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Aşadar, importanţa comerţului e evidentă, iar orice evoluţie a consumului impactează direct.

    Iar pe tot anul 2025, comerţul cu amănuntul a crescut faţă de anul 2024 cu 0,2%, conform datelor de lnstitutul Naţional de Statistică (INS). Este cea mai slabă creştere din ultimii şapte ani şi vine după ce în 2024 comerţul crescuse cu 8,6%. Cu toate că de obicei un consum în descreştere ar duce la scăderi de vânzări şi la reducerea investiţiilor, retailerii, atât cei alimentari, cât şi de electro-IT, farma sau de mobilier, nu pun pauză dezvoltării. Mai mult, în piaţă se fac achiziţii, astfel că multe companii „vânează” oportunităţi. De altfel, dacă ne uităm la marii retaileri alimentari, dar şi la Dedeman, liderul pieţei de bricolaj, vedem că aceştia nu opresc investiţiile indiferent că este o perioadă de boom, de criză economică sau de regres al consumului. De exemplu, Dedeman a anunţat că intră şi pe piaţa din Republica Moldova după ce în vară Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, a anunţat că va cumpăra lanţul de magazine grecesc Praktiker Hellas şi va achiziţiona firma şi proprietăţile comerciale aferente – deţinute de Eurobank – pentru o sumă ce depăşeşte 130 de milioane de euro. Mai mult, anul acesta, Dedeman are în plan să ajungă cu un magazin în Giurgiu, ceea ce ar marca acoperirea tuturor judeţelor din ţară.

    Dacă ne uităm la 2026, vedem că pe lista marilor retaileri există planuri de expansiune, însă depinde mult de domeniul de activitate. Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România, al doilea cel mai mare retailer alimentar luând în calcul cifra de afaceri, spune că grupul are direcţii de investiţii clare, care rămân constante de la un an la altul: extinderea şi modernizarea reţelei, digitalizarea experienţei de cumpărare, iniţiativele de sustenabilitate, dar şi consolidarea parteneriatelor cu producătorii locali şi implicarea activă în comunităţile locale. „Pe segmentul de expansiune, vizăm un ritm susţinut de 10–15 deschideri anual şi o reţea de 250 de magazine în România şi Republica Moldova până în 2030”, a menţionat managerul. Şi PENNY România (Rewe)   are în plan expansiunea şi îşi propune să ajungă pe termen lung la 1.000 de magazine. „În 2026, PENNY România continuă expansiunea reţelei la nivel naţional, cu investiţii orientate către deschiderea de noi magazine şi optimizarea infrastructurii logistice existente. Accentul este pus pe eficienţă operaţională, digitalizare şi consolidarea capacităţilor logistice, pentru a susţine ritmul de creştere al reţelei”, au punctat reprezentanţii companiei.

     

    Pe de altă parte, METRO România are în plan anul acesta extinderea reţelei de franciză LaDoiPaşi, care a depăşit 2.700 de unităţi. „Cea mai importantă investiţie recentă a fost construirea depozitului FSD (Food Service Distribution) cu temperatură controlată din Ştefăneştii de Jos, realizat împreună cu WDP – un proiect de 19,6 milioane de euro, pe 12.000 mp, integrat în platforma logistică centrală METRO de 65.000 mp”, au menţionat reprezentanţii METRO România. În ceea ce priveşte retailul de mobilă, consumul este şi mai afectat de dezechilibrele economice şi de lipsa de predictibilitate, mai ales că pentru români cheltuielile cu acest tip de produse rămân pe locul secundar atunci când puterea de cumpărare scade.  Mobexpert, unul dintre liderii comerţului de mobilă, a deschis în perioada 2021-2025 şase magazine Concept Store în Craiova, Ploieşti, Baia Mare, Piatra Neamţ, Târgovişte şi Râmnicu Vâlcea, dar a realizat şi investiţii majore în formatele mari, invesţii care au depăşit 25 de milioane euro, cum au fost modernizarea şi extinderea magazinului din Iaşi în anul 2024,  relocarea magazinului din Cluj într-un spaţiu nou, de aproximativ 5.000 mp,  deschiderea hipermagazinului din Bucureşti, din zona Pallady, cu peste 10.000 mp şi deschiderea magazinului din Braşov, zona Coresi, de aproximativ 13.000 mp, care include şi componentă outlet.

    „Pentru Mobexpert, 2026 este un an de consolidare strategică şi optimizare operaţională. După o perioadă susţinută de extindere şi modernizare a reţelei, focusul nostru este să capitalizăm investiţiile realizate şi să creştem performanţa fiecărui format”, a spus Adelina Badea, CEO al Mobexpert.

    Grupul are o reţea de 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul are în jur de 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 270 milioane euro. Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, cinci fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Mobexpert include şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

    Pe de altă parte, Altex are planuri de extindere după ce a ajuns la  o reţea de peste 135 de magazine sub două branduri – Altex şi Media Galaxy.  În plus, în 2024, Altex a preluat Brico Dépôt, o reţea de circa 30 de magazine de bricolaj, şi a anunţat recent reluarea expansiunii.

    Dan Ostahie, fondatorul retailerului electro-IT şi unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, spunea că în 2026 vrea să deschidă două magazine, iar în următorii ani ţinteşte 3-5 inaugurări anual. Iar asta e „doar pentru Brico Dépôt, Altex având şi el planurile lui“, după cum explica antreprenorul.

     

    ► Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    Pentru Mobexpert, 2026 este un an de consolidare strategică şi optimizare operaţională. După o perioadă susţinută de extindere şi modernizare a reţelei, focusul nostru este să capitalizăm investiţiile realizate şi să creştem performanţa fiecărui format.

    De asemenea, anul acesta este unul cu o semnificaţie aparte pentru noi, deoarece magazinul Mobexpert Băneasa împlineşte 20 de ani de la deschidere. Acesta este un reper important în istoria companiei şi tocmai de aceea urmează să demarăm un proces de renovare şi modernizare a spaţiului, pentru a-l aduce la standardele actuale de experienţă de cumpărare şi de prezentare a colecţiilor noastre. În paralel, continuăm optimizarea operaţională a reţelei existente, consolidarea colecţiilor şi eficientizarea fluxurilor logistice şi comerciale.

    Totodată, proiectele de extindere sunt în analiză, iar dezvoltarea reţelei Mobexpert Outlet,  inclusiv în zona Constanţa, este o opţiune strategică importantă. Ne asumăm o creştere echilibrată şi sustenabilă, iar responsabilitatea noastră este să investim solid, pe termen lung, cu o viziune clară şi disciplină financiară.

    În perioada 2021–2025, Mobexpert a derulat unul dintre cele mai consistente programe de investiţii din retailul românesc de mobilier şi decoraţiuni, cu investiţii totale care depăşesc 30 de milioane de euro.

    Am deschis şase magazine Concept Store în Craiova, Ploieşti, Baia Mare, Piatra Neamţ, Târgovişte şi Râmnicu Vâlcea, care au presupus investiţii cumulate de aproximativ 4 milioane de euro, consolidând astfel prezenţa noastră în ţară şi dezvoltând un format flexibil, adaptat comunităţilor locale.

    În paralel, am realizat şi investiţii majore în formatele mari, invesţii care au depăşit 25 de milioane euro.

    ► Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România

    Avem direcţii de investiţii clare, care rămân constante de la un an la altul: extinderea şi modernizarea reţelei, digitalizarea experienţei de cumpărare, iniţiativele de sustenabilitate, dar şi consolidarea parteneriatelor cu producătorii locali şi implicarea activă în comunităţile locale.

    Pe segmentul de expansiune, vizăm un ritm susţinut de 10–15 deschideri anual şi o reţea de 250 de magazine în România şi Republica Moldova până în 2030.

    În 2025, am aniversat 20 de ani de la deschiderea primului magazin Kaufland în România. Au fost două decenii de dezvoltare constantă – nu doar a reţelei noastre, ci şi a comunităţilor în care suntem prezenţi. Am depăşit pragul de 190 de magazine în toate judeţele ţării, peste 500.000 de clienţi ne trec zilnic pragul, iar între 300 şi 500 de camioane aprovizionează reţeaua.

    În anul financiar 2024, investiţiile directe s-au ridicat la 157 de milioane de euro, iar contribuţiile Kaufland la bugetul de stat au fost de 321 de milioane de euro. Impactul economic total generat – direct, indirect şi indus – s-a ridicat la 2,8 miliarde de euro, adică 0,8% din PIB-ul României. Pentru fiecare euro generat direct, alţi 3,37 euro s-au propagat în economie.

    Modelul nostru de business e clar şi consecvent: investim local, cumpărăm local, angajăm local. În ultimii şase ani, peste 80% din cheltuielile cu furnizorii au fost direcţionate către companii româneşti. Doar în 2024, achiziţiile de bunuri şi servicii de la furnizori locali au depăşit
    2,93 miliarde de euro. Din fiecare leu cheltuit la casă, 65 de bani rămân în economia românească.

    Suntem cel mai mare angajator privat din ţară, cu 18.000 de colegi în echipă, iar activitatea noastră susţine peste 126.000 de locuri de muncă – direct, indirect şi indus – echivalentul a 2,4% din forţa de muncă naţională.

     

    ► Reprezentanţii PENNY România

    În 2026, PENNY România continuă expansiunea reţelei la nivel naţional, cu investiţii orientate către deschiderea de noi magazine şi optimizarea infrastructurii logistice existente. Accentul este pus pe eficienţă operaţională, digitalizare şi consolidarea capacităţilor logistice, pentru a susţine ritmul de creştere al reţelei.

     Strategia companiei rămâne ancorată în obiectivul pe termen lung de a ajunge la 1.000 de magazine în România până în 2035, printr-un model de dezvoltare echilibrat şi sustenabil.

     În ultimii cinci ani, PENNY România a menţinut un ritm constant şi susţinut de investiţii în extinderea reţelei şi dezvoltarea infrastructurii logistice care depăşesc 700 milioane euro. Doar în 2024 investiţiile au depăşit 177 milioane de euro, iar în 2025 bugetul alocat a fost de aproximativ 150 milioane de euro, direcţionat către deschiderea de noi magazine, finalizarea centrului logistic de la Mihăileşti şi modernizarea operaţiunilor prin digitalizare şi proiecte de sustenabilitate.

     Acest ritm de investiţii reflectă angajamentul companiei faţă de piaţa locală şi este parte a unui plan amplu de dezvoltare estimat la 3 miliarde de euro în următorii zece ani, începând cu 2025.

     

    ► Reprezentanţii METRO România

    Pentru acest an, bugetul de investiţii rămâne direcţionat în principal către extinderea reţelei de franciză şi transformarea modelului de business într-unul wholesale multicanal. Aceste investiţii sunt destinate creşterii capacităţii de a servi clienţii, prin proiecte de modernizare şi extindere ale magazinelor existente, dar şi prin investiţii în activele actuale.

    Cea mai importantă investiţie recentă a fost construirea depozitului FSD (Food Service Distribution) cu temperatură controlată din Ştefăneştii de Jos, realizat împreună cu WDP – un proiect de 19,6 milioane de euro, pe 12.000 mp, integrat în platforma logistică centrală METRO de 65.000 mp. FSD reprezintă un pilon strategic al modelului nostru de dezvoltare şi integrare multicanal şi multi-customer: conectează livrările, magazinele cash & carry şi reţeaua LaDoiPaşi într-un ecosistem unitar, cu disponibilitate constantă a stocurilor şi predictibilitate ridicată a livrărilor. În paralel, continuăm investiţiile în extinderea reţelei LaDoiPaşi, care a depăşit 2.700 de magazine şi va trece de pragul de 3.000 până la finalul lui 2026, precum şi în modernizarea magazinelor METRO existente, transformate treptat în veritabile platforme de wholesale multicanal.

    În ultimii cinci ani, am accelerat investiţiile în digitalizare şi eficientizare operaţională, prin dezvoltarea platformei de e-commerce B2B, implementarea unor sisteme moderne de management al stocurilor şi comenzilor, soluţii de integrare pentru clienţii profesionişti, aplicaţia mobilă, consolidarea securităţii IT şi extinderea capabilităţilor de business intelligence. Aceste proiecte reduc complexitatea proceselor interne, cresc eficienţa şi susţin o experienţă mai fluidă pentru clienţi.

     

     

     

  • Furt de motorină din utilajele folosite la modernizarea unui tronson de cale ferată din Braşov

    Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al IPJ Braşov, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, fac joi 23 de percheziţii în judeţele Braşov şi Mureş, într-un dosar penal în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare, furt, furt calificat, luare de mită şi dare de mită, cumpărare de influenţă, tăinuire, trafic de influenţă.

    Din cercetări a reieşit că, în cursul lunii octombrie 2025, şase bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 40 de ani, din judeţele Braşov şi Galaţi, angajaţi în cadrul unei firme care se ocupă de modernizarea unui tronson de cale ferată din judeţul Braşov, ar fi constituit un grup infracţional organizat, în scopul sustragerii de combustibil de pe utilajele folosite la efectuarea lucrărilor de modernizare.

    La grupare ar fi aderat ulterior alţi doi bărbaţi din judeţul Braşov.

    Totodată, din cercetări a rezultat faptul că alte 17 persoane ar fi săvârşit infracţiuni similare, o parte din acestea fiind în legătură cu activitatea infracţională desfăşurată de către membrii grupului infracţional.

    25 de mandate de aducere vor fi puse în aplicare de poliţişti, persoanele urmând a fi audiate de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

  • Schimbarea orei de vară: mai multă lumină seara, dar şi mai puţin somn

    Chiar dacă este vorba doar despre o diferenţă de o oră, experţii spun că modificarea programului poate perturba ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, nivelul de energie, producţia de hormoni şi starea de spirit. Potrivit cercetătorilor, majoritatea oamenilor reuşesc să se adapteze în aproximativ o săptămână. Totuşi, pentru unele persoane, procesul poate dura mult mai mult, arată Euronews.

    „Există oameni pentru care ajustarea la o schimbare de doar o oră poate dura săptămâni sau chiar luni”, explică Jeffrey Kelu, cercetător specializat în ritmuri circadiene la King’s College London.

    Unul dintre avantajele trecerii la ora de vară este că zilele devin mai lungi, iar lumina naturală se menţine până mai târziu în timpul serii. Totuşi, această lumină suplimentară poate întârzia instalarea somnului. Lumina inhibă producţia de melatonină, hormonul care ajută organismul să se pregătească pentru somn. Din acest motiv, specialiştii recomandă reducerea expunerii la lumină înainte de culcare. De asemenea, crearea unui mediu cât mai întunecat în dormitor, poate ajuta în mod benefic organismul.

    Studiile arată că schimbarea orei de primăvară este asociată cu unele efecte pe termen scurt asupra sănătăţii. În perioada imediat următoare pot apărea creşteri ale numărului de accidente rutiere. Mai pot apărea episoade de depresie sau chiar atacuri de cord, pe fondul perturbării somnului. În general, dereglarea ritmului circadian este asociată cu un risc mai mare de probleme precum obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 sau hipertensiunea.

    În ultimii ani au existat numeroase discuţii în Europa privind eliminarea schimbării sezoniere a orei. În 2018, Comisia Europeană a propus renunţarea la acest sistem, după o consultare publică în care 84% dintre respondenţi s-au pronunţat în favoarea eliminării schimbării orei. Statele membre nu au ajuns însă la un acord privind adoptarea permanentă a orei de vară sau a celei de iarnă. Din acest motiv propunerea a rămas blocată.

    Mulţi cercetători susţin că ora standard (ora de iarnă) ar fi mai sănătoasă. Aceasta permite o expunere mai mare la lumina naturală dimineaţa, considerată esenţială pentru reglarea corectă a ceasului biologic.

     

     

  • Preţul petrolului creşte pe fondul incertitudinilor privind încheierea conflictului din Orient

    Cotaţia petrolului Brent a crescut cu 1.65 dolari, respectiv 1.61%, ajungând la 103.87 dolari pe baril, notează Reuters.

    Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 1.49 dolari, sau 1.65%, până la 91.81 dolari pe baril.

    Evoluţia vine după ce ambele repere au scăzut cu peste 2% în sesiunea anterioară.

    Creşterea preţurilor este alimentată de incertitudinile legate de perspectivele unui armistiţiu în Orientul Mijlociu.

    Miercuri, autorităţile pakistaneze au anunţat că planul în 15 puncte al preşedintelui Trump a fost transmis Iranului, însă oficialii de la Teheran au spus că nu sunt interesaţi să poarte discuţii momentan.

    Casa Albă a transmis că Iranul se va confrunt cu violenţe mai dure dacă nu îşi acceptă negocierile. „Dacă Iranul nu reuşeşte să accepte realitatea momentului actual, dacă nu reuşeşte să înţeleagă că a fost învins militar, preşedintele Trump se va asigura că va fi lovit mai puternic decât a fost vreodată”, spune purtătoarea de cuvânt, Karoline Leavitt.

    Războiul din Orientul Mijlociu a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, punct care este tranzitat de 20% din fluxul internaţional de petrol. Agenţia Internaţională de Energie consideră efectele blocării Strâmtorii Ormuz drept o perturbare fără precedent.

  • Meta şi YouTube, obligate să plătească milioane de dolari unei femei

    Meta şi YouTube trebuie să plătească milioane de dolari daune unei femei de 20 de ani, după ce un juriu a decis că gigantul reţelelor de socializare şi streamerul video şi-au conceput platformele pentru a atrage utilizatorii tineri fără a-şi face griji pentru bunăstarea lor, potrivit AP.

    Decizia juriului din California, luată miercuri împotriva Meta şi YouTube, într-un proces inedit, ar putea influenţa rezultatul a mii de procese similare care acuză companiile de socializare de a provoca daune în mod deliberat.

    Reclamanta a mărturisit la proces că a devenit dependentă de reţelele de socializare în copilărie şi că această dependenţă i-a exacerbat problemele de sănătate mintală. După mai mult de 40 de ore de deliberări, majoritatea juraţilor au fost de acord şi i-au acordat 3 milioane de dolari reprezentând daune, potrivit AP.

    Juraţii au recomandat ulterior daune punitive suplimentare de 3 milioane de dolari, după ce au decis că firmele au acţionat cu rea-intenţie, opresiune sau fraudă în vătămarea copiilor prin intermediul platformelor lor. Judecătorul are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte cuantumul daunelor acordate.

    Este al doilea verdict împotriva Meta din această săptămână, după ce un juriu din New Mexico a stabilit că firma dăunează sănătăţii mintale şi siguranţei copiilor, încălcând legea statului.

    Meta, compania-mamă a Instagram şi Facebook, şi YouTube, deţinută de Google, au emis declaraţii în care nu sunt de acord cu verdictul şi au promis că vor explora opţiunile legale, inclusiv apelurile.

  • Austriecii de la SPAR renunţă de tot la Hervis. După ce au vândut operaţiunile din România şi Ungaria, acum le cedează şi pe restul

    Grupul austriac SPAR, cunoscut mai ales pentru operaţiunile din comerţul alimentar, a decis să iasă complet din retailul de echipamente sportive. Astfel, la scurtă vreme după ce a vândut operaţiunile Hervis din România şi Ungaria, acum le-a cedat şi pe restul – din Austria, Slovenia, Croaţia şi Bavaria (Germania).

    Cumpărătorii sunt fondatorul Snipes, Sven Voth, şi Udo Schloemer, fondatorul Factory Berlin.

    Snipes este un brand de retail care a fost cumpărat anterior de către gigantul german Deichmann.

    Tranzacţia actuală include preluarea tuturor angajaţilor Hervis şi a celor 134 de magazine.

    Noii proprietari intenţionează să păstreze brandul Hervis şi să îl repoziţioneze pe piaţa de profil.

    Spre comparaţie, britanicii de la Fraser au cumpărat operaţiunile Hervis din România şi Ungaria şi urmează să îşi pună brandul Sports Direct pe unităţi, conform datelor ZF. Dealul a fost anunţat pe final de 2025. Atunci oficialii Spar spuneau că „vânzarea ne va permite să ne concentrăm resursele pe dezvoltarea portofoliului din pieţele noastre principale: Austria, Slovenia şi Croaţia”. Acum, şi acestea au fost vânzate.

    Semnarea şi finalizarea tranzacţiei (signing şi closing) au avut loc pe 23 ianuarie 2026. Părţile au convenit să păstreze confidenţialitatea asupra preţului de achiziţie.

    De ce au vândut?
    În prezent, SPAR îşi concentrează atenţia pe comerţul cu produse alimentare, unde activează în 5 ţări, precum şi pe sectorul centrelor comerciale şi al imobiliarelor în general, arată anunţul.

    Exitul din retailul de sport are loc după mai bine de 50 de ani.

    La sfârşitul anului 2025, Hervis opera 91 de filiale în Austria şi alte 43 în Slovenia, Croaţia şi Bavaria, realizând o cifră de afaceri de 314 milioane de euro anul trecut.

  • Cum se reinventează tehnologia estetică în era AI?

    Swiss Clinics a pornit ca un proiect antreprenorial construit în jurul unei pasiuni pentru estetica medicală şi a evoluat într-o reţea de clinici cu ambiţia de a impune standarde unitare în piaţă. Fondatorul Valentin Burada spune că decizia de extindere a venit în momentul în care a realizat că problema industriei nu era doar lipsa serviciilor premium, ci lipsa unui model medical coerent. Cum şi-a propus el să dezvolte un concept scalabil, construit în jurul tehnologiei, educaţiei medicale şi experienţei pacientului?

    „A existat un moment în care am realizat că problema nu era doar lipsa unor servicii premium, ci lipsa unui standard coerent în piaţă. Dacă vrem să schimbăm modul în care este percepută medicina estetică în România, trebuie să construim un model scalabil şi replicabil, bazat pe aceleaşi principii medicale în mai multe oraşe”, descrie Valentin Burada, fondatorul lanţului de clinici axate pe medicina estetică Swiss Clinics, modul în care a luat decizia să se extindă la nivel naţional. El a înfiinţat prima clinică în urmă cu 11 ani, nu în baza unui traseu profesional prestabilit, ci ca urmare a atracţiei sale faţă de domeniul esteticii. „Sunt unicul fondator al clinicii, iar decizia de a pune în aplicare acest plan m-a surprins şi pe mine, în contextul în care am studiat dreptul, urmând o tradiţie de familie. Mă pasionează în continuare tot ce ţine de lege, însă se pare că marea pasiune a fost domeniul esteticii.”  Povestea businessului a început să se scrie în urma unei investiţii de 50.000 de euro. 

    Deşi pregătirea sa profesională este juridică, experienţa antreprenorială acumulată în domenii precum real estate, alimentaţie publică, turism, evenimente sau divertisment i-a oferit baza necesară pentru a construi un business într-o industrie complet diferită. Swiss Clinics a devenit însă, spune el, proiectul său de suflet. În câţiva ani, clinica s-a dezvoltat într-o companie românească cu o echipă multidisciplinară formată din aproximativ 47 de specialişti, medici în dermatologie, chirurgie plastică şi estetică. Un pas important în dezvoltarea companiei a fost realizarea unor investiţii de aproximativ 2 milioane de euro într-o clinică high-tech şi într-un bloc operator modern, dotat cu saloane de spitalizare şi infrastructură medicală dedicată intervenţiilor chirurgicale. Pe măsură ce proiectul a crescut, fondatorul spune că a devenit clar că Swiss Clinics trebuie să evolueze dincolo de statutul unei singure clinici. Astfel a apărut ideea dezvoltării Swiss Clinics ca reţea naţională, construită în jurul unui standard medical unitar şi al unei experienţe consistente pentru pacient. În practică, această filosofie se traduce printr-un proces medical structurat, în care pacientul nu intră direct într-un tratament fără o evaluare completă. Fiecare caz este analizat individual, iar planurile de tratament sunt personalizate, integrate într-un parcurs de îngrijire pe termen lung. „Pacienţii noştri nu vin pentru o procedură singulară, ci pentru un parcurs de îngrijire. Este o abordare progresivă, nu agresivă, care pune accent pe rezultate naturale şi pe siguranţa medicală”, spune antreprenorul.

    Expansiunea Swiss Clinics s-a realizat în principal organic, cu investiţii proprii şi cu o atenţie deosebită acordată selecţiei echipelor medicale. Strategia nu a urmărit o dezvoltare rapidă, ci una sustenabilă, în care fiecare clinică să funcţioneze la aceleaşi standarde operaţionale şi medicale. „Scalabilitatea în domeniul medical nu înseamnă standardizare rigidă, ci procese bine definite. Am construit protocoale medicale, sisteme de training, proceduri operaţionale şi infrastructură tehnologică care ne permit să menţinem aceeaşi calitate în mai multe locaţii”, explică Burada. În paralel, cultura organizaţională este menţinută prin programe constante de educaţie medicală, audituri interne şi prin implicarea liderilor locali din fiecare clinică. „Cultura unei organizaţii nu se transmite prin manuale, ci prin oameni şi prin valorile pe care le repetăm constant – responsabilitate medicală şi respect pentru pacient”, spune fondatorul. În alegerea unui nou oraş pentru extindere, compania analizează mai mulţi factori, de la dimensiunea pieţei şi puterea economică locală până la accesul la medici bine pregătiţi şi potenţialul de dezvoltare pe termen lung. „Nu deschidem clinici doar pentru a bifa oraşe. Intrăm acolo unde putem construi o echipă stabilă şi o comunitate de pacienţi”, concluzionează antreprenorul.

     

    Tehnologie, educaţie şi longevitate, direcţiile care definesc viitorul Swiss Clinics

    Un rol central în dezvoltarea reţelei Swiss Clinics îl are tehnologia. Potrivit fondatorului Valentin Burada, investiţiile constante în echipamente medicale avansate şi în digitalizare au devenit esenţiale pentru menţinerea unui standard ridicat al serviciilor şi pentru scalarea businessului în mai multe oraşe. „Investim constant în echipamente medicale avansate, dar şi în digitalizare – CRM medical, sisteme de monitorizare a pacienţilor şi instrumente de analiză a datelor”, explică antreprenorul. În viziunea sa, următorul pas major în evoluţia medicinei estetice va fi integrarea inteligenţei artificiale în procesele medicale, de la diagnostic şi personalizarea tratamentelor până la optimizarea experienţei pacientului. Diferenţierea Swiss Clinics nu vine însă doar din tehnologie, ci din modul în care este construit modelul medical al clinicii. „Nu suntem un concept construit în jurul procedurilor populare, ci în jurul unei filosofii medicale: prevenţie, regenerare şi rezultate naturale”, spune Burada.

    La aceasta se adaugă investiţia constantă în tehnologie şi în educaţia medicilor. Printre investiţiile tehnologice care au contribuit la consolidarea avantajului competitiv se numără echipamentele dedicate regenerării celulare, laserele medicale de ultimă generaţie şi tehnologiile pentru tratamente noninvazive avansate. „Avantajul real nu vine doar din tehnologie, ci din modul în care aceasta este integrată într-un protocol medical corect”, subliniază fondatorul. În paralel cu dezvoltarea clinicilor, Swiss Clinics a lansat şi Academia Swiss, o platformă de training destinată medicilor esteticieni. Iniţiativa a pornit din nevoia de standardizare a practicilor într-un domeniu aflat într-o evoluţie rapidă. „Medicina estetică evoluează foarte repede, iar formarea continuă este esenţială. Academia noastră îşi propune să creeze un cadru profesional solid pentru medici şi să contribuie la ridicarea standardelor industriei”, explică Burada. În plan personal, antreprenorul şi-a diversificat investiţiile în mai multe domenii – de la HoReCa şi imobiliare până la energie fotovoltaică şi tehnologii de longevitate. 

    „Toate aceste domenii au în comun ideea de dezvoltare pe termen lung şi crearea de valoare reală. Îmi place să investesc în sectoare care au un impact concret asupra calităţii vieţii şi care au potenţial de creştere sustenabilă”, spune el. 

    Pentru perioada următoare, strategia Swiss Clinics se concentrează pe consolidarea reţelei naţionale şi pe dezvoltarea unor servicii integrate în zona de prevenţie şi longevitate, două direcţii care capătă tot mai multă importanţă în medicina modernă. În paralel, compania analizează şi oportunităţi de expansiune regională. În ceea ce priveşte evoluţia industriei, Burada crede că piaţa de medicină estetică din România va continua să crească, dar într-un mod tot mai profesionalizat. „Clinicile care investesc în tehnologie, educaţie şi standarde medicale vor avea un avantaj clar în următorii ani.” Privind înapoi la parcursul Swiss Clinics, fondatorul spune că cea mai mare provocare a fost menţinerea aceluiaşi nivel de calitate pe măsură ce organizaţia a crescut. „Orice proces de creştere accelerată vine cu provocări – echipe, investiţii, procese operaţionale. Cel mai dificil lucru este să păstrezi aceeaşi calitate atunci când organizaţia se extinde.”

     

    Lecţiile antreprenoriatului şi responsabilitatea actului medical

    Privind retrospectiv parcursul Swiss Clinics, Valentin Burada spune că antreprenoriatul a fost pentru el un proces continuu de învăţare, în care unele dintre cele mai valoroase lecţii au venit din propriile greşeli. Unul dintre momentele care l-au marcat cel mai mult a fost acela în care a realizat că entuziasmul şi viziunea nu sunt suficiente pentru a construi o organizaţie solidă. „Probabil cele mai importante lecţii au venit din momentele în care am avut prea multă încredere în procese informale. Antreprenoriatul te învaţă că succesul pe termen lung vine din sisteme solide, din proceduri clare şi din disciplină operaţională, nu doar din energie sau idei bune”, spune fondatorul Swiss Clinics. Pe măsură ce compania a crescut, această perspectivă s-a tradus în dezvoltarea unor structuri organizaţionale mai clare, în definirea proceselor interne şi în consolidarea unei culturi bazate pe responsabilitate şi standarde profesionale.

    Pentru tinerii medici care îşi doresc să îmbine practica medicală cu antreprenoriatul, Burada spune că esenţial este ca ambiţia de a construi un business să nu umbrească responsabilitatea faţă de pacient. „Medicina rămâne, înainte de toate, o responsabilitate faţă de pacient. Antreprenoriatul poate accelera dezvoltarea profesională şi poate crea oportunităţi extraordinare, dar trebuie construit pe aceleaşi principii fundamentale: etică, educaţie continuă şi respect pentru actul medical.” În opinia sa, succesul în medicina privată nu vine doar din tehnologie sau din dezvoltarea businessului, ci din echilibrul dintre performanţa antreprenorială şi integritatea profesională – două elemente fără de care, spune el, niciun proiect medical nu poate avea sustenabilitate pe termen lung.

     

    Carte de vizită Valentin Burada:

    • Valentin Burada este fondatorul Swiss Clinics, una dintre clinicile private specializate în estetică şi chirurgie plastică din România.

    • Deşi a studiat dreptul şi provine dintr-o familie cu tradiţie în domeniul juridic, a ales antreprenoriatul în industria esteticii, pe care o consideră marea sa pasiune.

    • A fondat Swiss Clinics în urmă cu aproximativ 11 ani, pornind cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    • În prezent, compania reuneşte în cinci clinici o echipã multidisciplinarã de aproximativ 47 de specialişti, medici în dermatologie, chirurgie plastică şi estetică.

    • În primii ani de activitate, Swiss Clinics a ajuns la peste 107.000 de pacienţi şi a devenit una dintre clinicile importante din domeniul esteticii din România.

    • Clinica oferă servicii integrate, de la chirurgie plastică şi dermatologie până la chirurgie buco-maxilofacială, stomatologie şi estetică dentară.

    • Compania a realizat investiţii de aproximativ 2 milioane de euro într-o clinică high-tech şi
    într-un bloc operator modern, dotat cu saloane de spitalizare.

    • Valentin Burada este cunoscut pentru introducerea unor concepte inovatoare, precum „lunch break therapy” şi filmarea live a procedurilor, pentru a creşte transparenţa şi încrederea pacienţilor.

    • Antreprenorul are în plan extinderea internaţională a Swiss Clinics, inclusiv deschiderea unei clinici la Londra.

    • În paralel, dezvoltă proiecte conexe, precum brandul de lifestyle Beauty Essentials şi Academia Swiss, o platformă de formare pentru noile generaţii de medici esteticieni.

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Valentin Burada, fondator, Swiss Clinics:

    1. Cum definiţi astăzi conceptul de „frumuseţe inteligentă” şi ce l-a diferenţiat de la început de alte abordări din medicina estetică?

    Pentru mine, frumuseţea inteligentă înseamnă intervenţii făcute cu măsură, cu respect pentru fiziologie şi cu o viziune pe termen lung asupra pacientului. Nu este despre a schimba chipuri, ci despre a păstra identitatea şi a încetini procesele naturale de îmbătrânire. De la început, ne-am diferenţiat prin această abordare medicală şi echilibrată. Nu am promovat transformări radicale sau tendinţe efemere, ci tratamente personalizate, bazate pe prevenţie, regenerare şi pe înţelegerea profundă a anatomiei şi a biologiei pielii.

    2. În ce măsură vorbim despre estetică şi în ce măsură despre echilibru interior, prevenţie şi longevitate?

    Astăzi, estetica modernă este din ce în ce mai mult despre sănătate. Frumuseţea reală apare atunci când organismul funcţionează în echilibru. De aceea, cred că medicina estetică evoluează către un model integrat care include prevenţie, optimizare metabolică, sănătatea pielii şi longevitate. Nu mai vorbim doar despre corecţii, ci despre un parcurs pe termen lung al pacientului.

    3. În ce măsură vedeţi medicina estetică ca parte din ecosistemul mai larg al sănătăţii?

    Din ce în ce mai mult. În următorii ani, medicina estetică va deveni o componentă a medicinei preventive şi a longevităţii. Sănătatea pielii, metabolismul, echilibrul hormonal şi stilul de viaţă sunt interconectate.

    4. Care sunt cele mai importante lecţii de leadership învăţate din domeniul medical?

    Rigoarea, responsabilitatea şi gândirea pe termen lung. În medicină, fiecare decizie are consecinţe reale asupra oamenilor. Acest tip de responsabilitate te obligă să construieşti sisteme solide şi să ai o viziune pe termen lung.

    5. Aţi observat o schimbare de mentalitate în România faţă de medicina estetică?

    Da, foarte clar. Pacienţii sunt mai informaţi, mai atenţi la calitatea actului medical şi mult mai interesaţi de rezultate naturale. Medicina estetică începe să fie percepută mai degrabă ca o formă de întreţinere şi prevenţie decât ca o intervenţie cosmetică.

  • Radiografia unui dezechilibru: De ce e România pe deficit în 14 din 15 categorii importante din sectorul alimentar? Toţi marii retaileri sunt în top 500 importatori, cu Lidl în top 10 şi Kaufland, Metro, Rewe şi Carrefour între primii 100

    ♦ Cu cât „contribuie“ lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri la gaura de 6,3 mld. euro anual? E vorba de câteva miliarde de euro.

    România este pe deficit în cazul a 14 din 15 categorii importante din sectorul alimentar, de la carne la lapte şi de la legume şi fructe la dulciuri şi snackuri. Aşa se face că deficitul comercial al României în materie de produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi a cerealelor) s-a situat anul trecut la 6,3 miliarde de euro.

     

    Cine „hrăneşte“ această gaură neagră?

    Toţi actorii majori din comerţul modern îşi găsesc loc în top 500 im­portatori locali în 2025, jumătate chiar între primii 100, iar unul „la vârf“, în top 10.

    Cel mai „bine“ clasat este discounterul german Lidl, liderul clasamentului şi după cifra de afaceri, care se afla pe locul 8 anul trecut, în coborâre cu trei poziţii faţă de 2024. Vin ulterior Kaufland (17), Metro (57), Rewe – Penny (67) şi Carrefour România – una dintre firmele francezilor, cea mai mare (91). Aceştia sunt actorii din top 100.

    Apoi, urmează Profi (123), Auchan (137), Mega Image (138) şi Segros (261).

    Compania poloneză Zabka, ce are pe plan local brandul Froo, nu apare în top importatori, dar ea a pătruns pe piaţă în 2024 abia, deci businessul e încă mic, deşi în plină dezvoltare.

    Este greu de spus exact cu cât „contribuie“ lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri la gaura de 6,3 mld. euro, dat fiind că Statistica nu oferă cifre aferente fiecărei companii în parte, însă cu siguranţă e vorba de câteva miliarde de euro anual.

     

    De unde vin estimările?

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că toţi actorii majori din comerţul modern local îşi găsesc loc în top 500 importatori locali în 2025, jumătate chiar între primii 100. Totodată, fiecare dintre aceste firme are afaceri de sute de milioane, dacă nu chiar de miliarde de euro anual.

    Mai mult, INS spune că primii zece clasaţi contribuie cu 12,85% la importurile de 129 mld. euro de anul trecut ale României. În cazul top 100 e vorba de 36,36%.

    Asta înseamnă că cei mai mari zece importatori – printre care şi Lidl – aduc de peste graniţă bunuri în valoare de aproape 17 mld. euro, în timp ce pentru primii 100 suma sare de 46 mld. euro.

    Extrapolând, asta înseamnă că fiecare retailer ajunge să facă importuri de sute de milioane sau de peste 1 mld. euro anual.

  • Majoritatea companiilor din indicele BET, pe plus la finele şedinţei de miercuri: Premier Energy câştigă 2,7% şi Electrica 2%. Optimism pe bursele vestice, în pofida incertitudinilor privind negocierile SUA-Iran

    Indicele BET a încheiat şedinţa de tranzacţionare de miercuri cu un avans de 0,17%, într-o zi cu lichiditate de 65,5 mil. lei pe piaţa principală de acţiuni a Bursei de Valori Bucureşti, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele săptămâni. De la început de an, indicele a urcat cu 14,8%.

    BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, s-a depreciat astăzi cu 0,2%, în timp ce BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri de acţiuni, a crescut cu 0,4%, conform datelor BVB.

    În topul randamentelor din BET s-au aflat Premier Energy (2,7%), Electrica (1,9%), Cris-Tim (1,9%), Banca Transilvania (1,2%) şi TeraPlast (0,9%). Acţiunile Antibiotice Iaşi s-au corectat cu 2,4%, iar Hidroelectrica a pierdut 2,1%.

    De ce creşte bursa când economia încetineşte? Răspund Dan Gheorghe (NN Pensii, cu active de 70 mld. lei pe mână), Mihai Purcărea (BRD AM, 10 mld. lei), Dan Dascăl (BT AM, 9 mld. lei), Adrian Negru (Raiffeisen AM, 8 mld. lei) la ZF Capital Market Summit

    Pe Wall Street, şedinţa de tranzacţionare începea cu aprecieri de 0,6-0,7% pentru Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq, în vreme ce pieţele vest-europene creşteau cu 1,2% prin Stoxx 500. Optimismul bursier este susţinut de semnalele privind detensionarea conflictului din Iran, după ce Statele Unite au propus un plan de pace, iar Teheranul a sugerat menţinerea liberului tranzit prin Strâmtoarea Ormuz.

    Totuşi, Iranul a respins oferta de încetare a focului propusă de SUA, prezentând un plan propriu în cinci puncte. Acesta condiţionează oprirea ostilităţilor de plata unor reparaţii de război şi recunoaşterea suveranităţii Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, solicitări care ar putea menţine incertitudinea în pieţele de energie în ciuda eforturilor diplomatice din ultimele zile, notează MarketWatch.

    La ora publicării ştirii, contractele futures pe aur creşteau cu 3,6%, în timp ce indicele volatilităţii VIX cobora cu 4,6%. Preţul ţiţeiului West Texas Intermediate scădea cu 2,4% la 90,1 dolari per baril.

    Ce companii de la BVB ar putea beneficia de pe urma escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu? Răspunde Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest